Maximus. În campanie…

Președintele României are prin numărul de voturi primite, cea mai
mare legitimitate, autoritate și putere de a schimba lucrurile în țara
noastră, nu există niciun dubiu în această privință.
Deși atribuțiile sale sunt limitate prin însăși Constituția României
(Titlul III, Capitolul II, Art. 80-101), în conștiința, în mentalul, în tradiția
noastră, Președintele României este cel mai puternic, cel mai
important, este conducătorul de facto al țării, iar această percepție,
mult mai puternică decât realitatea, face ca alegerile prezidențiale la
români să suscite un mare interes, dezbateri aprinse, cu un mare
consum de energie politică!
Nici nu a început campania pentru alegerea Președintelui României
și candidații care și-au anunțat intenția de a intra în această cursă se
întrec în promisiuni, care de care mai frumoase, care de care mai
atractive pentru a cuceri mintea și inima românilor, se întrec în sute
de panouri publicitare care au împânzit țara, plătite cu milioane de
euro lunar, se întrec în discursuri, acuzații, jigniri, în dispute mărunte,
nedemne de statutul lor în societate, de pregătirea pe care se
presupune că ar trebui să o aibă un politician care aspiră la cea mai
înaltă funcție în Stat!
Iată câteva dintre promisiunile pe care le fac acești onorabili
politicieni, acești candidați aflați în goană după notorietate, în goană
după cea mai înaltă funcție din Statul Român, pentru care ei cred și
încearcă să-i convingă pe cetățenii români că sunt cel mai bine
pregătiți, că sunt cei mai potriviți, că reprezintă cea mai bună alegere
pentru Națiunea română:
– Vă voi da case ieftine la toți cei care veniți să semnați un contract
cu mine!
– Vă voi tăia dobânzile la creditele de la bănci!
– Vă voi da prosperitate!
– Voi fi sufletul unei nații, viitorul unei generații!
Și altele, și altele….
Având în vedere aceste lucruri, deși nu am nicio competență și
implicit nicio autoritate în domeniul politic, deși nu am nici pe
departe cultura istorică, cultura economică sau diplomatică pe care
o au din plin onorabilii demnitari ai Statului Român, părerea mea, ca
simplu cetățean, este că politicienii care candidează la Președinția
României, ar trebui să aibă curajul de a le spune Românilor
următoarele lucruri, în așa fel încât să fie foarte convingători:
– Să spună că urmează o perioadă foarte grea, o perioadă de
suferință, o perioadă în care vor trebui să muncească, să
muncească și iar să muncească, pentru că nu putem trăi la
nesfârșit mai bine decât ne putem permite, pentru că nu putem
trăi la nesfârșit pe datorie, cu mâna întinsă la străini, pentru că nu
mai putem amaneta la nesfârșit viitorul copiiilor noștri, viitorul
nepoților și strănepoților noștri!! Pentru că numai dacă muncim ca
Națiune suficient de intens putem să reducem din datoria imensă,
fără precedent în istorie (180 de miliarde de dolari), pe care a
acumulat-o România, din vina exclusivă a onorabililor politicieni
care au condus-o și o conduc și în prezent, numai prin sacrificiu
și muncă asiduă putem să eliminăm decalajul economic care ne
separă de statele occidentale, numai dacă muncim ca Națiune
suficient de intens putem să scăpăm de propriile complexe de
inferioritate pe care le avem la masa europeană, numai dacă
muncim ca Națiune suficient de intens putem să scăpăm de
complexele de superioritate cu care ne privesc statele
occidentale!
– Să spună că mulțumită chiar lor, onorabililor noștri politicieni pe
care i-am trimis în Parlament în ultimii 35 de ani, suntem acum cea
mai săracă țară din Europa, că peste 32% dintre locuitorii
României se confruntă cu sărăcia, mai mulți ca în Bulgaria (30%),
Spania ( 27%) şi Grecia (26%), că polonezii, cehii și ungurii ne
privesc de sus – Ungaria are o puterea de cumpărare pe cap de
locuitor de 10.834 de euro, iar România doar de 7.738 de euro, în
2023 – le-aș spune că suntem cea mai de jos țară din Uniunea
Europeană ca prestigiu – chiar și Bulgaria va trece la zona euro
înaintea noastră – ceea ce înseamnă o supremă umilință pentru
România, că PIB-ul e o condiție necesară, dar nu și suficientă
pentru obiectivul oricărei elite economice și politice a unei țări,
care ar trebui să fie în ce măsură populația trăiește cu adevărat
mai bine în țara respectivă, că degeaba crește PIB-ul unei țări
dacă oamenii continuă să meargă prin mocirlă, să aibă toalete în
fundul curții, să fie mâncați de câini și de urși prin localități…
– Să spună că în noi înșine stă destinul nostru, că doar dacă ridicăm
Poporul Român prin propria noastră muncă, prin propria noastră
determinare, propriul nostru curaj, propria noastră perseverență,
vom putea să aspirăm la țeluri mai înalte și nu să rămânem blocați
pe ultimul loc din Europa la tot ce este bun, dar să fim premianți
la tot ce este rău!
– Să spună că timpul acelor politicieni români, care care au stat cu
capul în pământ, care din complexe de inferioritate, din lașitate,
de frică să nu li se vadă incompetența au făcut totul pentru ca
România să nu conteze absolut deloc în relațiile dintre națiuni, să
nu se vadă, să nu aibă o opinie, să nu iasă din pluton, să nu aibă
o inițiativă, să reacționeze cu slugărnicie în loc să acționeze cu
inteligență și curaj, s-a terminat; nimic nu este mai nociv decât a
nu face nimic, nimic nu este mai rău decât a-ți face un țel din a le
face la toți pe plac, de a nu supăra pe nimeni, de a fi împăciuitor
cu toată lumea, inclusiv cu dușmanii tăi de moarte, ca Națiune
suverană! O politică curajoasă în interesul exclusiv al Națiunii tale
inevitabil deranjează, supără, devii controversat. „Viktor Orban
este un dictator” spune Tim Walz, candidatul la funcția de
vicepreședinte al SUA din partea Partidului Democrat, „Viktor
Orban este un model” spune JD Vance, candidatul la funcția de
vicepreședinte al SUA din partea Partidului Republican, dar Viktor
Orban contează, Ungaria contează cu adevărat în politica dintre
națiuni, „Ungaria este o țară puternică” (Donald Trump, fostul
președinte american) – și aceasta este calea de urmat pentru
România, doar așa poate să conteze în relațiile internaționale,
doar așa poate fi considerată o țară puternică, demnă de a fi
ascultată, de a-i fi luate în considerare interesele, obiectivele de
către conducătorii lumii libere! Onorabilii noștri politicieni ar fi
trebuit să știe că atunci când ai relații bune cu toată lumea, devii
suspect din punct de vedere moral!
– Să le promită românilor transformarea unui stat eșuat, –
caracterizat astfel de însuși cel care îl conduce de un deceniu –
într-un Stat puternic, în care nu vor mai fi înșelați și furați orbește,
nu vor mai fi jefuiți din interior sau din exterior de hienele care le
dau tîrcoale. Numai așa Românii vor căpăta încredere în ei înșiși,
vor căpăta încredere în propriile capacități și în Statul care-i
reprezintă, numai așa Românii vor căpăta respect pentru ei înșiși,
numai așa România va putea fi admirată și temută în Europa,
numai așa va putea conta pentru celelalte națiuni! Cât timp vor
exista oameni pe acest pământ, va fi o competiție pentru
mijloacele de existență, vor fi națiuni împotriva altor națiuni și ele
vor trebui să-și protejeze drepturile vitale în același mod în care
indivizii își protejează drepturile lor!
– Să le promită că vor avea claritatea morală pentru a se debarasa
de colegii lor politicieni, demnitari ai Statului Român, care și-au
construit averea pe dezastrul nostru național, că oficialii corupți
vor fi tratați cu intransigență, vor avea parte de cele mai aspre
pedepse, echivalate cu cele pentru crimă împotriva națiunii și
trădarea de țară!
– Să le spună că vor arunca la coșul de gunoi al Istoriei această
ideologie, această religie malefică a drepturilor omului în forma
actuală, neînsoțite de îndatoririle omului, ideologie care folosește
aceste valori fundamentale ca un instrument de manipulare în
folosul unor interese de putere, care a dus la denaturarea ideii de
libertate, care a dus la anarhie, la răsturnarea valorilor, la
denigrarea a tot ce avem mai scump și mai important pe lume,
tradițiile și obiceiurile noastre strămoșești, să le promită că binele
comun va deveni noua religie în statul pe care-l reprezintă! Pentru
asta însă, toți trebuie să se sacrifice, bogați sau săraci, cu credința
că mereu va exista cineva într-o situație mult mai grea decât a
noastră, că puterea unui stat e reprezentată mai ales de spiritul și
voința de sacrificiu a individului pentru comunitate.
– Să le spună că dictatura minorității asupra majorității va lua sfârșit
în România și că democrația, care este una singură, nu liberală,
nu iliberală, nu originală etc. trebuie să revină la adevărata ei
menire, adică majoritatea să-și impună voința în tot ceea ce
consideră ea că este cu adevărat important!
– Să le spună că România nu este o cauză pierdută, așa cum au
ajuns cu tristețe să creadă mulți dintre români, dar chiar dacă ar fi
așa, cauzele pierdute sunt singurele pentru care merită să lupți!
– Să le spună că doar printr-o credință de neclintit în România, doar
printr-o voință copleșitoare și o organizare riguroasă vom realiza
ce ne-am propus!
În campanie…asta le-aș spune eu!
PS Este adevărat că aceste lucruri nu le găsești pe panourile
publicitare ale onorabililor candidați la Președinția României și
rareori în discursul lor…este de înțeles, având în vedere despre cine
și despre ce discutăm, dar poporului trebuie întotdeauna să i se
spună adevărul, întreg adevărul, fără teama că acesta îl va face să
dea înapoi!

Acta Est Fabula, Plaudite!