Maximus. CratoPluții României

Senatul Roman, organul de conducere al Republicii Romane (509 î.Hr. – 27 î.Hr.), aplica hotărârile pe care le luau senatorii în numele poporului – SPQR, Senatus Populusque Romanus (Senatul şi Poporul Roman) – și era format din 300 de membri; una dintre condițiile care trebuia în mod obligatoriu îndeplinită pentru a putea fi senator roman, era să fii un om onorabil!

Aceasta este și condiția sine qua non pe care o îndeplinesc cei 465 de politicieni români aleși de popor membri ai Parlamentului, ei fiind cei mai buni dintre cei buni, elita națiunii române; toți parlamentarii români sunt oameni onorabili !

 

Democrația este cel mai bun sistem politic pe care omenirea l-a inventat până acum…W. Churchill

Principalul avantaj al democrației este acela că te ferește de dictatură! Istoria ne învață însă că, din păcate, acest lucru nu este întrutotul adevărat…și nu trebuie să uităm asta, nu trebuie să uităm  niciodată Germania, 30 ianuarie 1933 !

Din fericire, tot Istoria ne-a arătat că, pe termen lung, democrația câștigă întotdeauna în fața dictaturii!

 

Democrația este un sistem politic prost…Winston Churchill

Unul dintre dezavantajele democrației este acela că datorită sistemului de vot, egal și universal, niciodată nu sunt aleși cei mai buni conducători, ba uneori chiar dimpotrivă; prin acordarea de întâietate capacității de a obține, de a vâna voturi, în defavoarea criteriului meritocrației, apar politicienii pe care-i vedem astăzi, care, așa cum se declară ei înșiși, sunt oameni obișnuiți, normali, ca noi toți, ceea ce nu poate decât să ne inducă un profund sentiment de neliniște.

Pentru că politicienii nu ar trebui să fie în niciun caz oameni obișnuiți, politicienii, adică cei aleși să conducă destinele unei țări trebuie să fie oameni de un caracter și o integritate excepționale, oameni abili și hotărâți, oameni curajoși în a plănui și a organiza societatea, ei trebuie să fie cei mai buni și mai inteligenți fii ai poporului pe care-l reprezintă, care să insufle românilor respectul pentru ei înșiși, încrederea în propriile capacități!

Într-o democrație liberală de tip occidental însă, doar în mod cu totul întâmplător, cu totul accidental pot să apară oameni mari, capabili, vizionari, oameni politici, conducători adevărați care să pună interesele naționale mai presus de orice altceva; oamenii mari reprezintă cea mai importantă resursă a unui popor și rolul statului este să-i păstreze și să aibă grijă de ei!

Într-o democrație liberală, indiferent de țară sau de perioadă, sunt aleși în fruntea statului, de regulă, oameni slabi, nehotărâți, meschini, care își trădează însăși principiile după care ar trebui să se călăuzească! Acesta este și motivul pentru care democrațiile occidentale au lăsat să treacă momentul favorabil, au pierdut ultima ocazie când o atitudine fermă a Franței și Angliei ar fi putut să spulbere coșmarul hitlerismului – Renania, 7 martie 1936!

O însușire care nu le face cinste onorabililor politicieni români este lipsa curajului, lașitatea; în campania electorală, în loc să agite    prin fața ochilor alegătorilor tot felul de promisiuni ieftine – case la preț de producător, dobânzi tăiate de la creditele ipotecare, prosperitate etc. – ei ar trebui să fie neînduplecați de sinceri cu românii în ceea ce privește sacrificiile pe care vor trebui să le facă, lupta pe care vor trebui s-o ducă pentru a ieși din situația îngrozitoare în care tot ei, onorabilii politicieni, i-au condus – peste 180 de miliarde de euro datorii la străini, la care noi, poporul, plătim din propriul buzunar dobânzi imense – ar trebui să fie sinceri în ceea ce privește  efortul extraordinar pe care va trebui să-l facă poporul român pentru a transforma statul eșuat, după cum îl numește însuși președintele în funcție care conduce România de un deceniu, pentru a transforma statul mafiot, după cum îl numea un alt președinte al României aflat în funcție timp de un deceniu, într-un stat puternic, modern, respectat, temut!

Pentru că poporului trebuie întotdeauna să i se spună adevărul, întreg adevărul, fără teama că acesta îl va face să dea înapoi; poporul nu trebuie mințit și nu trebuie înșelat!

Astfel că, din cauza votului egal și universal, trebuie să ne mulțumim cu ce avem, adică cu conducătorii politici care au adus România în situația actuală, cu o datorie inimaginabil de mare, cu cele mai scumpe credite din Uniunea Europeană, cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană (inflația poate distruge o țară), cu miliarde de euro cheltuite pentru a importa trenuri din…Polonia!!!, cu sute de milioane de euro cheltuite pentru a importa rame de metrou din…Brazilia!!! deși știam de 10-15 ani că statul va avea nevoie de toate acestea…fapte care pot fi încadrate ușor la crime împotriva poporului român! (P. Peiu)

Acestor politicieni onorabili, oameni obișnuiți după cum se recomandă, le datorăm faptul că, după 35 de ani de democrație, România a ajuns pe primul loc în Europa la absolut toate capitolele la care era preferabil să fim pe ultimul loc (România ocupă locul 1 în UE la prețul energiei, bogatul popor român plătește pentru energie 153,77 euro/Mwh, un preț dublu față de cât plătesc germanii (80,94 euro/Mwh) și de trei ori mai mare decât scot din buzunar francezii (54,6 euro/Mwh).

Acestor politicieni onorabili, oameni obișnuiți după cum se recomandă, le datorăm faptul că, deși Dumnezeu ne-a dat o țară incredibil de bogată, de echilibrată în toate resursele naturale vitale pentru un popor, o țară al cărui pământ este îmbibat de sângele străbunilor noștri care s-au jertfit pentru a ne-o lăsa nouă astăzi întreagă, am rămas atât de săraci și de dependenți de banii și de mila străinilor; suntem o țară bogată în resurse, pe care în loc să le folosim, le risipim!

Acestor politicieni onorabili, oameni obișnuiți după cum se recomandă, le datorăm faptul că România este țara europeană cu cea mai mică productivitate a resurselor naturale din Europa, adică este țara care consumă cele mai multe resurse pentru a produce 1 (unu) euro de PIB.

Firmele românești produc de patru ori mai puțini bani consumând aceeași cantitate de resurse precum firmele germane sau franceze și doar jumătate din ce produc ungurii sau polonezii, când consumă aceleași resurse!

O slabă productivitate a resurselor înseamnă, nici mai mult, nici mai puțin decât o economie bazată pe prelucrări primare de resurse, care induce o valoare adăugată extrem de mică; înseamnă de fapt, primitivism economic!

 

Statul, cea mai mare invenție a omenirii din toate timpurile, are datoria și legitimitatea de a organiza și asigura competitivitatea unei Națiuni, el trebuie să pună la loc de frunte munca cetățenilor săi!

Pentru că, așa cum spunea poporului evreu Golda Meir: „Dacă vreți să construiți o țară care nu va avea frică pentru viitor…cel mai important este să munciți, munciți și munciți, pentru că nimeni în afară de voi nu vă va proteja, nimeni în afară de voi nu vă va hrăni și doar voi aveți nevoie de țara voastră, nimeni altcineva.”

Dar Statul Român este format și condus de 35 de ani, de când am ieșit din dictatura de dezvoltare a lui Nicolae Ceaușescu, de acești politicieni onorabili, oameni obișnuiți, normali, după cum se recomandă, pentru care obediența și nu competența primează la acordarea funcțiilor în instituțiile și companiile de stat.

Politicienii români ar trebui însă să fie niște oameni excepționali, crema cremelor, elita elitelor societății române, care să ne slujească, să ne servească, să ne organizeze societatea în care trăim; politicienii români ar trebui să fie niște oameni care înțeleg să aibă drept principală grijă a lor cetățenii țării, niște oameni pentru care cel mai important lucru este să evite chiar și suspiciunea de lăcomie și urmărire a interesului personal, niște oameni care să înțeleagă că misiunea lor, pentru care i-am votat, este să se sacrifice pentru țară și nu să-și construiască averea pe seama dezastrului nostru național!

Nu i-am votat să devină niște…cratopluți!

Nu există viciu mai mare decât lăcomia, mai ales în rândul celor care ne guvernează țara, deoarece folosirea unei funcii publice în interes personal este o crimă împotriva poporului!

Modestia în cazul politicienilor, mai ales a candidaților la cea mai înaltă funcție în stat, de președinte al României, nu-și are rostul, nu-și are locul, nimeni nu vrea să aibă ca președinte un om obișnuit, un om normal, un președinte modest!

Președintele României, adică politicianul ales cu cel mai mare număr de voturi dintre toți, politicianul cu cea mai mare legitimitate în fața poporului deci,  trebuie să fie cel mai bun dintre cei mai buni români, altfel nu are de ce candida, nu are de ce aspira la această funcție, altfel ar fi mai bine să stea acasă!

Un politician care repetă încontinuu că este modest, că este un om obișnuit, un om dintre noi, adică doar un om din pulime, ca să-l citez pe un contemporan, fost mare politician și demnitar al Statului Român și admirator al soarelui Eladei – trebuie să-și amintească zilnic ce a spus marele Napoleon: „Modestia este calitatea celor care nu au nicio calitate!”

Iar dacă nu poate să-și amintească, pentru că este foarte ocupat cu „treburile cetății” și alte interese mai deosebite, să pună pe una dintre frumoasele lui consiliere de imagine să-i amintească acest lucru, precum a făcut Darius cel Mare, Regele Persiei (Regele Regilor 521-486 î.Hr.), care i-a poruncit unuia dintre slujitorii lui să-i amintească de trei ori, în fiecare zi, la cină: „Maiestate, nu uita de atenieni.”

Darius cel Mare voia să pedepsească Atena pentru instigarea Revoltei Ioniene împotriva marelui Imperiului Persan, prima superputere a istoriei.

Și Darius n-a uitat de atenieni; în septembrie 490 î.Hr. flota persană debarcă pe o câmpie plină de fenicul, plantă pe grecii antici o  numeau marathos, de unde provine numele acestei celebre bătălii din antichitate: bătălia de la Maraton (marathos – fenicul)!

Imensa armată a temutului Imperiu Persan este învinsă însă surprinzător de atenieni, mult inferiori numeric, dar cu o tactică superioară, o determinare și un spirit eroic fără egal.

 

Nenikikamen! (Νενικήκαμεν) Am câștigat!

Nimic nu poate fi mai impresionant, mai eroic decât moartea soldatului atenian care, după ce a alergat încontinuu cei 42 de km care separă câmpul de bătălie de la Maraton de Atena, pentru a anunța celor care așteaptau cu sufletul la gură deznodământul luptei, a căzut din picioare și a murit pe loc de epuizare! Avea 40 de ani!

Numele lui era Fidipide (Pheidippides)! Eroul de la Maraton nu era  însă un simplu soldat-atlet, ci un hemerodrom, un specialist din armata greacă renumit pentru faptul că putea alerga o zi întreagă, 24 de ore fără oprire!

Fidipide (530 î.Hr.-490 î.Hr.) alergase însă nu doar cei 42 km care separă Marathon de Atena, ci el fusese trimis cu puțin timp înainte la Sparta, pentru a cere ajutor atunci când perșii au debarcat la Maraton; el a alergat astfel 246 de km în o zi și jumătate, distanța dintre Atena și Sparta, apoi imediat alți 246 km înapoi la Atena!

Fidipide a alergat deci peste 490 km, pe traseul Atena – Sparta – Atena, două ultramaratoane, după care a urmat imediat Maratonul!

A fost prea mult, chiar și pentru eroul Fidipide!

 

Apa…apa este cea mai importantă resursă naturală pe care o poate avea o țară, mult mai importantă decât aurul, mult mai importantă decât orice altceva, apa este singura resursă naturală pentru care statele vor purta într-un viitor nu prea îndepărtat războaie, pentru care vor călca în picioare orice tratat, orice acord internațional, pentru care se vor înarma puternic cu scopul de a avea acces la această resursă vitală pentru viață oricărei ființe, oricărei plante de pe Pământ!

Iar România are Apă!

România are cea mai bogată rețea subterană de apă, are cel mai mare bazin hidrografic din Europa, dispune de un potenţial hidrologic cu totul remarcabil, dar total ineficient şi insuficient pus în valoare de onorabilii politicieni care conduc România de 35 de ani; ca urmare, sudul României este deșertificat, agricultura suferă pagube imense, în timp ce miniștri ai Guvernului României se plâng la televizor de efectele devastatoare provocate de secetă, omițând cu o șiretenie primitivă să spună că nu lipsa ploilor este cauza principală a dezastrului care afectează patrimoniului agricol al României, ci starea de degradare avansată în care se găseşte sistemul de irigaţie la nivel naţional! Stare pentru care vinovatul este unul singur și numai el: onorabilul politician român!

Tot ce trebuiau să facă bravii noștri conducătorii politici, în loc doar să constate și să se lamenteze, era să organizeze munca cetățenilor români în așa fel încât apa să fie folosită în mod judicios, s-o ducem acolo unde este nevoie de ea, să n-o risipim!România se află în topul clasamentului țărilor din Uniunea Europeană privind pierderile de apă, cu un procent de aproximativ 40% de apă necontorizată şi nefacturată!

Investiții imense, care ar fi putut salva agricultura noastră, zac  abandonate; Canalul Siret-Bărăgan de exemplu, singurul sistem de irigaţii din ţară gândit pe criteriu gravitaţional, ar permite irigarea a 700.000 de hectare de teren din Câmpia Română şi obţinerea unor economii mari la energie, mai ales în contextul energetic actual, deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii s-ar face preponderent gravitaţional, gratuit deci şi doar puţin prin pompare.

Onorabilii noștri politicieni români au însă probabil alte lucruri, mai importante, de făcut!

Din aproape trei milioane de hectare de teren agricol amenajat pentru  irigaţii, cu bani împrumutaţi şi restituiţi de Nicolae Ceaşescu în timpul regimului său de dictatură de dezvoltare, de la Banca Mondială, astăzi mai avem sub 500.000 de hectare; întregul echipament tehnic al sistemelor de irigaţii a fost distrus şi furat la bucată. (prof.univ. Vasile Surd).

Doi bărbați au condus România în ultimii douăzeci de ani, doar doi și au făcut-o într-un mod cu totul autoritar, având la dispoziție toată puterea văzută și mai ales nevăzută, adică cea care decide totul în această lume; în urma lor însă, acolo unde altădată ne mândream că era grânarul Europei, a rămas doar deșertul!

Vă mulțumim, domnilor Președinți ai României!

România deţine cele mai mari rezerve de ape minerale din Europa, peste jumătate din rezerva totală de apă din Europa!

Mai mult de atât, calitatea apelor și conținutul de substanțe minerale propulsează țara noastră pe primul loc în lume!

Chiar dacă apele românești sunt mai bune sau cel puțin egale cu cele franțuzești și italienești, ele nu au avut nicio șansă să pătrundă pe piața internațională.

Iar pentru asta trebuie să le mulțumim din nou onorabililor noștri politicieni, distinșilor demnitari ai Statului Român, care au avut altceva mai bun de făcut, mai interesant pentru ei, decât să implice Guvernul României pentru a avea un brand de țară; pentru că fără un brand de țară nu putem exista pe piața mondială, nimeni   nu va cumpăra apele minerale românești, pentru că ele nu sunt cunoscute!

Statul Român are datoria și legitimitatea de a organiza și asigura competitivitatea unei națiuni! Onorabilii politicieni români merită să fie „felicitați” pentru felul în care s-au ocupat de această problemă.

 

Democrația este un sistem politic prost…Winston Churchill

Un alt dezavantaj important al democrației este cronofagia, adică, faptul că totul durează incredibil de mult, nimic nu se poate face cu celeritate, tot ce e bun se contestă, se tergiversează, se amână până a nu se face deloc; democrația este recunoscută ca fiind o mare consumatoare de timp!

Acest lucru nu a constituit un impediment în trecut, când marile democrații occidentale aveau un timp nelimitat și au putut astfel să se dezvolte în mod natural, nefiind deranjate de nimeni și de nimic: nici de state emergente, nici de lipsa de resurse naturale, nici de lipsa de resurse umane, de forța de muncă.

Civilizația occidentală a reușit să devină cea mai mare putere economică, financiară, politică și militară a lumii cunoscute!

Astăzi însă, când timpul ne presează, când trăim într-o permacriză care domină viața economică, socială și politică, când pe întreg globul ne confruntăm cu războaie (inclusiv în Europa!!!), pandemie, inflație, inundații, secete sau incendii, recesiune, foamete, proteste și instabilitate politică, când au loc schimbări geopolitice rapide și importante, când modificările climatice, epuizarea resurselor naturale, ridicarea unor state cu regimuri autoritare pe primele locuri ale economiei globale, când o competiție feroce între națiuni pentru mijloacele de existență – care înseamnă de fapt eliminarea altora de la aceleași surse de existență –  se profilează la orizontul apropiat, avem nevoie de măsuri urgente și ferme, bazate pe o viziune pe termen mediu și lung asupra viitorului României!

Cu toate acestea, onorabilii politicieni români sunt foarte ocupați să se certe încontinuu între ei pe teme mărunte, să se jignească, să se acuze unul pe altul de orice, să se urască cu o inconștiență uluitoare, dat fiind pericolul care amenință din afară România.

Principala datorie a politicienilor față de cei care i-au votat este să fie eficienți, adică să rezolve probleme cetății repede și cu minimul de consum din banii contribuabililor.

Aici, din punct de vedere al eficienței, onorabilii politicieni români sunt campionii Europei, nimeni nu-i întrece. Niciun stat european  și chiar de pe întreg Pământul nu se dezvoltă cu fantastica viteză cu care onorabilii politicienii români dezvoltă România!

Un singur exemplu, din nenumărate altele, edificator însă în această în  privință, este autostrada Comarnic-Brașov!

Viteza cu care politicienii români vor construi această autostradă vitală pentru viața de zi cu zi a românilor, de care toți avem nevoie, este năucitoare, nimeni nu ar putea să construiască mai repede, desfide orice lege a fizicii!

Astfel, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Mariana Ioniță,  ne anunță cu bucurie și mândrie nedisimulată că autostrada Comarnic-Brașov va fi gata în 2040, adică la 50 de ani de la intrarea României în regimul democratic!

Adică atunci când mulți dintre noi vom fi fost deja, cu mult noroc, în Elysium!

Încă o dată: principala datorie a politicienilor români și de pretutindeni, este să fie eficienți!

Aristocrația cratoplutică emanată de democrația postdecembristă din România este însă corigentă la acest capitol!

Aristocrația cratoplutică română a rămas chiar repetentă la materia obligatorie numită eficiență!!

Viteza cu care politicienii români implementează reformele, schimbările pozitive necesare în țara noastră, cu care dezvoltă toate sectoare economiei este fenomenală; ea se apropie vertiginos de viteza melcilor din filmul Senatorul melcilor, melci care erau culeși de locuitorii din localitatea montană de pe un deal, pentru al bucura pe boierul, pe potentatul tinerei democrații care se năștea pe plaiurile mioritice, domnul senator Vîrtosu (Dorel Vișan), cu delicatese culinare de tip franțuzesc!

Acesta, sosit în localitatea montană pentru a inaugura o instalație eoliană, a crezut că i se cuvine de drept, ca reprezentant de seamă al tinerei democrații de tip occidental, să se instaleze, unde altundeva, decât într-o vilă a lui Nicolae Ceaușescu!

Politicienii români se comportă, din punct de vedere al eficienței, al vitezei de reacție la fel ca melcii, ei pot fi asemuiți cu melcii, ei chiar sunt niște melci atunci când trebuie să ia cele mai bune decizii, să implementeze transformările absolut necesare, vitale pentru Națiunea Română!

 

Filmele sunt acele creații artistice magice, care ne transpun în altă lume, ne fac să uităm cu totul de ce este în jur, care aduc lacrimile în ochii noștri, zâmbetul pe buze sau râsul în hohote. Tot ele sunt cele care ne pun pe ganduri, care ne dau idei, care ne ajuta sa descoperim lucruri la care poate nu ne-am fi gândit niciodată.

Filmele reprezintă și o formă de terapie pentru ameliorarea problemelor sufletești, ele ne ajută să schimbăm felul în care gândim, simțim, influențând totodată modul în care gestionăm urcușurile și coborâșurile vieții.

Sunt un mare cinefil; îmi plac filmele, iar datorită acestui hobby, există câteva replici celebre din filme de care-mi amintesc cu plăcere,  pe care nu le-am uitat și probabil nu le voi uita toată viața.

Iată câteva exemple:

• Columna (1968): În nimicnicia mea, ca un câine turbat, am mușcat mâna care m-a crescut!
• BD la munte și la mare (1971): Cine vă recomandă? – Cine să mă recomande? Vocea și talentul meu!
• The Terminator (1984): I’ll be back!
• Apollo 13 (1995): „Houston, we have a problem!”
• No (1962): „Bond, James Bond!”
• The Godfather (1972): „I’m going to make him an offer he can’t refuse!”
• Jerry Maguire (1996): „Show me the money!”

Dar replica care a făcut un film celebru, care a rămas întipărită în mintea românilor mai mult decât oricare alta, care ne-a intrat în sânge pentru totdeauna, a fost rostită de către Cecilia Bârbora în filmul Senatorul melcilor (1995), nominalizat la „Palme d`Or”, Cannes (1995), în regia lui Mircea Daneliuc. Replica  este:

 „Fir-ați ai dracu’ cu melcii voștri!”

PS Guvernarea ideală îmbină cele mai bune calități ale monarhiei, aristocrației și democrației! Precum în cazul Republicii Romane! Marcus Tullius Cicero

PPS Un plutocrat este un om care ajunge la putere prin bani  (ploutos-avere, kratos-putere).

Un cratoplut este cineva care ajunge să facă bani după ce a luat puterea.

 

Acta Est Fabula, Plaudite!