România a obţinut, prin Roxana Mînzatu, poziţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi portofoliul Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie
Educația după misologi
Nu demult s-a discutat la nivel de savanți ministeriali despre eliminarea disciplinei Logică din liceele românești. Ca și cum actualele generații ar avea parte de prea multă logică! N-aș vrea să aflu ce argumente au alimentat discuția cu pricina, pentru că oceanul nonsensurilor e imens și nu suportă navigația rațională. Dar îmi amintesc că a mai fost o perioadă în istoria relativ recentă în care logica a lipsit din orarul liceenilor, fiind surghiunită într-un subcapitol al manualului de matematică de clasa a IX-a și jumulită până la scheletul (important, ce-i drept) conectorilor propoziționali. A fost bine? Unii zic că nu. Să trecem însă peste idealuri și tradiții, ca să vedem ce mai face logica astăzi în programa de liceu.
Manualele „aprobate” (acum peste zece ani) și absente de pe portalul special creat de minister, unde editorii sunt – chipurile – obligați să încarce varianta electronică, au o structură ilogică și mustesc de explicații relativ clare pentru cine… știe deja logică. Profesorii sunt rareori cunoscători ai materiei, pentru că majoritatea nu au făcut așa ceva în facultate. În condițiile astea, ce șanse au elevii? O astfel de situație ar da apă la moară celor care susțin eliminarea disciplinei din programă, o situație pe care Andrei Platonov a întrezărit-o acum o sută de ani, punând în gura unui personaj din Cevengur o replică grozavă: „O să se ajungă cândva ca analfabeții să hotărască să-i dezvețe de litere pe știutorii de carte, întru egalitatea generală. Cu atât mai mult cu cât să-i dezveți pe câțiva de știința de carte e mai lesne decât să-i înveți pe toți de la început.”
Să lăsăm însă disciplina în sine. Gândirea logică e un pilon important al tuturor disciplinelor, fie ele științe ale naturii sau ale spiritului. Ar trebui să o încurajăm și să îi oferim ocazii de manifestare. Or, în masa informațiilor cu care sunt bombardați elevii începând din primii ani de școală nu prea găsești astfel de ocazii. Pare că cineva a construit întregul edificiu după deviza „Elevul trebuie să afle, nu să gândescă”. Ba chiar găsim o mulțime de cotloane în care logica e răstignită cu mare pompă. Singura materie care mai solicită gândirea logică este matematica, dar cei care fac „performanță” sunt extraordinar de puțini și au fost suficient de norocoși să dea peste un profesor care să-i deprindă cu asta. În rest, gloata e dresată pentru a trece peste niște hopuri care sunt special construite ca să nu solicita prea tare organonul juvetelui. Am avut ocazia să studiez manuale de acum o sută de ani, când școala românească era proaspătă și avea și oarece noimă, cu tot hazul limbii chinuite de durerile creșterii. Nu am găsit nicăieri vreo abordare asemănătoare cu ce vedem azi, când misologia e la loc de cinste în mai toate disciplinele. Dimpotrivă, în multe cazuri materia era simplificată (un exemplu fabulos este manualul de Aritmetică practică) și structurată în așa fel încât să ușureze înțelegerea conceptelor esențiale.
Mulți spun că țara „te vrea prost”. Mi-e teamă că nu i-a trecut niciunui oficial prin cap una ca asta. În fond, purtătorii de „genunchi” și „pepsiglas” care s-au perindat pe la cârma educației noastre vesele și rezistente la cucuie nici n-ar avea cum să conceapă o strategie de prostire în masă, din simplul motiv că s-ar împotmoli la prima pagină. E mai degrabă vorba de un cor – sau mai multe – de brigadieri misologi mânați de intenții bune spre soluții care dau cu principiile logicii de toți pereții. Parafrazându-l pe Marx (Groucho, nu tătânele comunistoizilor), putem zice că educația noastră a devenit o artă de a umbla după necazuri, a le găsi (ori a le inventa, la nevoie), a le pune diagnostic greșit și a le aborda greșit cu cele mai proaste soluții. În rest… scapă cine poate.
Comentarii
logica nu e o stiinta, pe care s o inveti, acumulind. chiar daca unii cred asta cu tarie.
–
logica e un efect, cauza se gaseste in instincte. in Inteligenta prezenta in instincte si care unifica instinctele.
instinctele dezecilibreaza daca unul dintre ele, Bunul-Simt, e nefunctional.
atunci cind acesta Bunul-Simt, simtul tuturor simturilor si Referinta tuturor instinctelor functioneaza …inteligenta e descatusata si se manifesta …singura.
–
nu poti acumula Inteligenta, insa poti acumula Desteptaciune
nu poti acumula logica, insa poti acumula ‘amprente’ ale manifestarii inteligentei.
–
Logica e o Amprenta a Inteligentei
Logica functioneaza si in absenta bunului-simt ( spre ex o Ai e logica, insa habar n are cum e cu bunul-simt, pentru ca ea n are Inima )
–
prin urmare ori gradinaresti manifestarea …Naturala a Inteligentei, caz in care ce va rasari pe ogor, adica in neam, va fi o si mai capabila descatusare a Inteligentei,
ori gradinaresti Logica, ‘inteligenta acumulata’, adica fix Desteptaciunea ( care vine pa pachet cu lipsa Bunului-Simt, venind la pachet cu lipsa Inteligentei )
–
suma dintre Inteligenta si Desteptaciune e o constanta Absoluta. atunci cind Desteptaciunea se va manifesta, adica Inteligenta Artificiala Cuantica, ea va ‘cere’ spre echilibrare chiar manifestarea Inteligentei, care va onora Invitatia suindu se pe celalalt Taler( al Balantei Creatiei, de data asta.
asta e tot una cu ‘a doua venire a lui Hristos’, care se va manifesta,… unde in alta parte?!, in imparatia care e in noi.
putinta Adevarului, spre fundamentala diferenta, e ca el poate fi si Taler si Reazem. Antiadevarul doar tinde sa fie si Reazem si tinde tot asa cum Infinit tinde catre Zero.
–
prin urmare, domnule Zaicu, io afirm ca propovaduirea ‘invatarii’ Logicii in scoli e lipsita de radacina. mai simplu spus in mod absolut nu face doua parale. si puteti pune la indoiala ceea ce am spus, …de fapt …chiar nu ma mai feresc, de abia astept! :))
matematicizarea bunului simt se numește logică
există ceva și înainte de logică, bunul-simț
logic ai un efect, cauza fiind bunul-simț
deci cel care ar trebui grădinarit este bunul simț
cum se grădinărește bunul simț?
prin datini, tradiții și obiceiuri armonizate cu dinamica naturii
–
prin urmare noi mai grădinărim logica în măsura în care tradițiile datinile și obiceiurile încă se manifestă
lumea nu te vrea prost ci deștept, adică lipsit de inteligență
sistemul de învățământ bazat pe inteligență artificială fix cu asta se va ocupa, va scoate din școala ei deștepți pe bandă rulantă
numai deștept să nu fii pe vremea inteligenței artificiale, adică deșteptăciuni întruchipate
problemă fundamentală pe vremurile astea uite lipsa deșteptăciunii cea inteligenței
* ci a inteligentei
problema fundamentală pe vremurile astea nu e lipsa deșteptăciunii, ci a inteligenței
sistemul de învățământ este pus la îndoială țintă fiind înlocuirea lui cu un nou sistem de învățământ
acest nou sistem de învățământ având ca esență inteligență artificială
–
teoretic …va crăpa in majoritatea covârșitoare a cazurilor