România a obţinut, prin Roxana Mînzatu, poziţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi portofoliul Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie
Țiganii erau romi încă din 1924
S-a discutat mult la noi, în ultima vreme despre ceea ce s-a numit trăsnaia de a le zice țiganilor romi, punîndu-se inițiativa în exclusivitate pe seama postdecembrismului.
Un articol apărut în revista Rampa din 28 martie 1924 ne arată însă că denumirea de romi circula încă din primii ani interbelici. Citiți tot articolul
Casa della Fornarina
Pe Via di Porta Settimiana, în Trastevere, Roma, se află Casa della Fornarina.
Potrivit legendei, aici ar fi locuit Margherita Luti, cunoscută sub numele de La Fornarina, amanta lui Rafael.
S-ar fi cunoscut în timp ce el lucra la frescele Vilei Farnesina, nu departe de Brutărie.
Ea se ocupa de aducerea pîinii comandate de clienți.
Fiind vorba de o ”femeie decăzută”, Rafael a îndepărtat-o de patul lui de moarte, pentru a fi absolvit de păcate.
Margherita s-a făcut călugăriță după moartea pictorului. Citiți tot articolul
O interdicție pentru posteritate
Încă din 1744, Autoritățile de la Roma avertizau asupra interdicției de a arunca murdării pe stradă.
Deosebirea față de azi constă în fixarea acestei interdicții pe zid, pentru posteritate. Citiți tot articolul
Zbuciumatul destin al unui monument: Statuia ecvestră a lui Ferdinand Întregitorul, de la Oradea
Sub titlul La granița noastră, revista Ilustrația din februarie 1925 publică fotografia Statuii ecvestre a lui Ferdinand Întregitorul de la Oradea, dezvelite la 21 noiembrie 1924 în Piața Unirii din Oradea, dezvelite la 21 noiembrie 1924 în Piața Unirii din Oradea.
Anterior, aici fusese statuia statuia regelui maghiar Ladislau cel Sfânt, mutată, în urma ședinței de Consiliu Orășenesc din 26 iunie 1923, în curtea reşedinţei episcopale Romano-Catolice.
Destinul acestei statui urmează destinul poporului român în vremurile tulburi ale secolului XX.
În septembrie 1940, după Dictatul de la Viena, autoritățile românești o demontează și o trimit la Beiuș, noua reședință a județului.
Ungurii pun în loc statuia lui Horthy. Citiți tot articolul
Ostia – un oraș al Romei antice prin care te poți plimba în voie
Ostia, portul prin care se aproviziona Roma antică, s-a dezvoltat sub împărații Tiberiu și Traian. Alături de Pompei și Herculane, Ostia e la ora actuală o inestimabilă mărturie de cum arăta un oraș al Romei antice. Nu întîmplător, după cum se observă în unele fotografii din acest grupa, întreținerea acestui site e o preocupare permanentă. Citiți tot articolul
Umbra lui Baiazid asupra Bosforului
Fortăreața Anadolu Hisari, ridicată de Baiazid pe malul asiatic al Bosforului între 1393 și 1304, pentru cucerirea Constantinopolului, veghează și azi asupra celei mai frumoase căi de apă din lume. Citiți tot articolul
10 Mai 1940 – Parada iluzionării
Parada de 10 Mai 1940 e ultima desfășurare de forțe a Dictaturii carliste menită a întreține iluzia unei Românii înarmate pînă-n dinți.
Vor veni Cedarea Basarabiei și Cedarea Ardealului fără a trage un foc de armă, deși Carol al II-lea se angajase că Nici o palmă de pămînt nu vom ceda! Citiți tot articolul
Războiul ruso-finlandez în presa română
Cunoscut și sub numele de Războiul de iarnă, Războiul dintre Uniunea Sovietică și Finlanda (30 noiembrie 1939 - 12 martie 1940) ca urmare a atacării țării nordice de către colosul de la Răsărit, a fost urmărit în România cu interes, dar mai ales cu simpatie pentru bravul popor finlandez.
Presa noastră i-a ținut la curent pe români cu mersul luptelor.
În imagine: o întreagă pagină dedicată de Revista ilustrată din 30 ianuarie 1940 Bombardării orașului Helsinki. Citiți tot articolul
Regele Mihai în Transnistria
După Trecerea Prutului, Regele Mihai a făcut vizite pe Frontul de Est sau în teritoriile cucerite de Armata Română.
Presa vremii îl surprinde într-o vizită în Transnistria. Citiți tot articolul
Cultul Personalității pe copertă
Aniversarea Restaurației dă naștere unei veritabile întreceri între publicațiile din 1940 pentru cine-l lingușește mai cu talent pe Regele Carol al II-lea.
În fotografie:
Coperta revistei-magazin Realitatea ilustrată. Citiți tot articolul
Cînd starleta momentului e radioul
Publicitate de Anul Nou în presa anului 1934. Din cîte se vede, starleta momentului e radioul. Citiți tot articolul
Petrache Lupu – agent electoral
Pe 28 noiembrie 1938, Carol al II-lea revine în București după o călătorie prin Europa, începută în Anglia și terminată în Germania lui Hitler ( avut o întîlnire cu Fuhrerul, întîlnire care i-a dat ideea de-al asasina pe Corneliu Zelea Codreanu).
Deși voiajul a fost infructuos pentru țară, la București i s-a făcut o primire tipică unui Cult deșănțat al personalității. De remarcat din pozele tipărite de Realitatea ilustrată, că Monarhul a beneficiat chiar de florile lui Petrache Lupu de la Maglavit, transformat în agent electoral. Citiți tot articolul
29 decembrie 1937. România are un nou Guvern: Goga- Cuza
Deși la scrutinul din 20 – 22 decembrie 1937, formațiunea lui Octavian Goga, Partidul Național Creștin, se clasifică pe locul al patrulea, cu doar 9,5%, în urma Partidului Național Liberal, Partidului Național Țărănesc, Partidului Totul pentru țară, condus de Corneliu Zelea Codreanu, regele Carol încredințează formarea noului guvern lui Octavian Goga. Iminentul dictator voia astfel să contracareze succesul tot mai mare al lui Corneliu Zelea Codreanu prin aducerea la guvernare a unui partid naționalist extremist.
Noul cabinet depune Jurămîntul pe 29 decembrie 1937.
Presa vremii reflectă pe larg evenimentul.
Realitatea ilustrată îi dedică o întreagă pagină aproape. Citiți tot articolul
100 de ani de la vizita Țarului Rusiei la Constanța
Pe 14 iunie 2014, se împlinesc 100 de ani de la vizita făcută la Constanța de Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei la invitația Regelui Carol I.
Pe 28 iunie 1914 izbucnește Primul Război Mondial.
Așadar, pentru Țar și Familia sa , prezentă la Constanța, peste două săptămîni, va începe să ticăie ceasul Revoluției bolșevice. Citiți tot articolul
Gheorghe Brătianu – combatant pe Frontul de Est
Istoricul și politicianul Gheorghe I. Brătianu, fiul lui Ionel Brătianu, a participat la Campania din Est.
Mobilizat la 22 iunie 1941, a trecu Prutul cu Divizia 7 infanterie. La 12 iulie 1941, a fost transferat la Corpul de Cavalerie, până la 30 noiembrie 1941, la Biroul 2 Informaţii-contrainformaţii, ca translator de limbă germană.
În cadrul Corpului de Cavalerie, căpitanul Gheorghe Brătianu a participat la cucerirea Crimeii.
Fotografia de combatant pe Frontul de Est a apărut în revista Tout Bucarest. Citiți tot articolul
Negocieri româno – sovietice
27 martie - 2 aprilie 1924. La Viena se desfășoară negocieri româno-sovietice privind reglementarea raporturilor dintre România și URSS.
Presa freamătă.
Revista Ilustrația publică în numărul din aprilie 1924, fotografia premierului Ionel Brătianu și a ministrului Afacerilor Străine, I.G. Duca, prezentați drept diriguitorii negocierilor.
Care negocieri vor eșua cu brio. Citiți tot articolul
