1989. Istorii povestite, de la fața locului, de Teodor Brateș. Păguboasa propagandă fără limite, fără frontiere

12 – 18 februarie

ORDINE ȘI DISCIPLINĂ. Cum respecta Nicolae Ceaușescu sloganul care-i era atât de drag, nelipsit din cuvântările destinate „supușilor”? Aproape toate persoanele care s-au aflat zi de zi în preajma soților Ceaușescu, precum autorii de memorii, au confirmat că N.C. respecta cu strictețe programul pe care și-l însușise, inclusiv la recomandarea medicilor curanți. La rândul său, E.C. veghea la mai tot ceea ce făcea soțul, insistând ca nimic să nu-i afecteze sănătatea. Existau și câteva puncte fixe: ora la care mânca, durata siestei, luarea medicamentelor etc.

N.C. recurgea rareori la derogări; în rest, oriunde se afla, își rezerva o bună parte din dimineți studierii documentelor furnizate, în special de Cancelaria CC al PCR și, potrivit regulilor pe care tot el le stabilise, conținutului plicurilor primite de la Securitate și de la Armată. Acestea nu treceau înainte pe la Cabinetul 2, cum se întâmpla deseori.

Deocamdată nu au apărut mărturii despre programul din perioada 12-18 februarie 1989. Singurele informații de care beneficiam erau cele primite de la echipa de permanență a TVR, respectiv despre zilele în care a plecat la vânătoare. După decembrie 1989, au apărut filme și fotografii despre plimbări pe cărări montane, partide de vânătoare, de șah, table, șeptic și țintar.

Să revin la documentele primite (uneori chiar de trei ori pe zi) de N.C. Din motivele prezentate și până acum în legătură cu gradul de informare la care ajunsese liderul suprem, nu cred că mai este necesar să subliniez că citea cu interes, deseori cu stiloul în mână mai tot ceea ce reflecta „prestigiul” său internațional. Se crease un mecanism bine pus la punct menit să facă valuri, în lume, pe seama „celui mai iubit fiu al poporului român”. Între documentele care i-au fost remise în a doua decadă a lunii februarie 1989 se afla Raportul comun al Secției de Relații Externe și Secției de Propagandă și Presă ale CC al PCR referitor la „activitatea desfășurată peste hotare de propagandiștii Comitetului Central al Partidului”. Documentul se găsește în original în Arhiva Cancelariei CC al PCR. Dată fiind tema care îl preocupa foarte mult pe N.C., redau câteva fragmente din Raport, cu unele scurte comentarii, acolo unde este nevoie de explicat anumite afirmații din document:

„În cursul anului 1988, pe baza planului de relații externe aprobat de conducerea partidului, 29 de propagandiști ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român s-au deplasat în RP Bulgaria (2), RS Cehoslovacă (2), RP Chineză (2), Cuba (1), RD Germană (3), RP Polonă (4) și URSS (15).

Secția Propagandă și Presă și Secția Relații Externe ale Comitetului Central al Partidului Comunist Român au asigurat ca prin această formă de propagandă peste hotare să se realizeze o cât mai bună cunoaștere a politicii interne și externe a partidului și statului nostru, a contribuției de o inestimabilă valoare teoretică și practică a secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la elaborarea și fundamentarea acesteia, la soluționarea marilor probleme ale lumii contemporane. În acest sens s-a acordat o atenție mai mare conceperii și elaborării expunerilor, selecționării și pregătirii propagandiștilor CC al PCR din rândul membrilor Comitetului Central, al altor cadre din învățământ și cercetare, cu o bună pregătire politică, profesională și științifică de specialitate, cunoscători ai politicii partidului și statului nostru, ai modului în care se aplică aceasta în toate domeniile vieții sociale. Premergător deplasărilor peste hotare s-a realizat un program sistematic de pregătire și documentare a fiecărui grup de propagandiști, pe baza tematicii aprobate și în raport cu evenimentele noi ce au avut loc pe plan intern și internațional cu orientările, sarcinile și indicațiile date de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la plenarele Comitetului Central, ședințele Comitetului Politic Executiv al CC al PCR și forurilor organismelor democrației muncitorești revoluționare.

În programele de pregătire a propagandiștilor s-a asigurat studiul temeinic al operei secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, al contribuției sale la dezvoltarea teoriei și practicii revoluției și construcției socialiste în țara noastră, la îmbogățirea tezaurului gândirii revoluționare, al socialismului științific, la aplicarea creatoare a principiilor și legităților generale ale construcției socialiste la condițiile concrete ale României”.

Înainte de toate, observăm că propagandiștii au fost repartizați exclusiv în țări „socialiste”, fapt care atesta o prioritate de politică externă, și anume intensificarea eforturilor PCR de „a salva cauza socialismului în lume”. Apoi, atrage cu deosebire atenția numărul diferit de propagandiști alocat fiecărei țări în parte. De departe, primul loc îl dețineau cei trimiși în URSS și la mare distanță de cei care au „prestat în Polonia”. Cât privește descrierea „misiunii” era de-a dreptul penibil să se recurgă la toate șabloanele cu putință, doar-doar să facă plăcere lui N.C., să-i „gâdile” orgoliul.

Mai departe în Raport au fost detaliate temele abordate în 211 expuneri în fața a peste 22.000 de persoane. Raportul a mai precizat:

„De un interes deosebit s-au bucurat expozițiile de carte, în care, la loc de frunte, s-au aflat lucrările din grandioasa operă social-politică a secretarului general al partidului, președintele Republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, precum și lucrări de înaltă valoare științifică ale tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu,

Expunerile au suscitat un real și viu interes, exprimat și prin cele 2.000 de întrebări formulate. Întrebările, ca și comentariile de apreciere formulate de participanți în construcția socialistă, pregătirea tineretului pentru muncă și viață, angajarea lui fermă în efortul general de edificare a noii orânduiri, rolul familiei, școlii, organizațiilor de copii și tineret, în formarea și educarea acestuia, rolul femeii în societatea românească, rolul muncii politico-educative în formarea și afirmarea conștiinței revoluționare a ordinului nou, constructor conștient al socialismului și comunismului”.

Dar nu totul a mers „ca pe roate”. Pentru a fi mai convingători, autorii Raportului au semnalat nu propriile minusuri din activitatea propagandiștilor, ci „bârna” din ochii auditoriului:

„În URSS, RP Polonă, RS Cehoslovacă și RP Bulgaria au fost formulate unele întrebări din care a rezultat o slabă sau incorectă informare a participanților la expuneri asupra unor aspecte cu privire la aplicarea mecanismului economico-financiar, înfăptuirea noii revoluții agrare, a prevederilor programelor de autoconducere și autoaprovizionare teritorială, rezolvarea problemei naționale în țara noastră, evoluția relațiilor româno-ungare din ultimii ani, modul în care se realizează programele de organizare, modernizare și sistematizare a teritoriului, a localităților României”.

Spre final, semnatarii documentului, secretarii CC al PCR, Constantin Olteanu și Ion Stoian, au emis nelipsitele angajamente:

„Secția Propagandă și Presă și Secția Relații Externe ale Comitetului Central al Partidului Comunist Român vor îmbogăți conținutul și aria tematică a expunerilor ce se vor prezenta peste hotare în lumina tezelor, conceptelor și orientărilor formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, vor asigura ca expunerile ce urmează să fie prezentate peste hotare să fie elaborate pe baza magistralei Expuneri la Ședința comună a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a organismelor democratice și organizațiilor de masă și obștești la 28 noiembrie 1988, program de muncă și luptă revoluționară al întregului nostru partid și popor”.